Se sinucid fântânile de sete
se sinucid fântânile din ură
și de seceta acestei planete
unde totul e metal și zgură
Se sinucid fântânile de ură
se sinucid fântânile de dor
stop circuitul apei în natură
și triste iată fântânile mor
Se sinucid fântânile de dor
și de seceta acestei planete
se sinucid fântânile în cor
se sinucid fântânile de sete
Se sinucid fântânile din ură
cu lacrima copilăriei impură
Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu