Nu trebuie să tai copacul
pentru a-l cunoaște
poate că omul trist
este
fericit
iată
spun
munte
și
urc
deja
Costel Zăgan, ODE GINGAȘE
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
FOAIA ALBĂ A NOPȚILOR
Ca o femeie dezlănțuită mă arunc dintr-un vis în altul dintr-un vers în următorul dintr-o poezie în alta Costel Zăgan
.JPG)
-
COSTEL ZĂGAN NE AȘTEAPTĂ O APOCALIPSĂ CUMSECADE Ca un obuz rămas neexplodat de la ultima revoltă a îngerilor cerul își întinde aripile neli... -
IN MEMORIAM DUMITRU ȚIGANIUC Cu cheile la gât copilăria prin amintire mai aleargă după tristețe însăși bucuria îmi face viața iar întreagă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu